Salvati Copiii Romania lanseaza primul studiu national cu privire la fenomenul de bullying in scolile romanesti, in vederea unei mai bune intelegeri a motivelor care stau la baza acestor comportamente de violenta intre copii si a dimensiunii acestui fenomen in contextul educational din Romania.
Cercetarea a urmarit modul in care copiii si parintii percep bullying-ul, atitudinile si comportamentele acestora in diferite contexte sociale (la scoala, in grupul de prieteni, in mediul online), precum si masurarea incidentei cazurilor de bullying in aceste situatii.
Au fost vizate diferitele tipuri de comportamente asociate bullying-ului, printre care se numara excluderea din grup, umilirea, distrugerea lucrurilor altcuiva sau violenta fizica. S-a urmarit, de asemenea, determinarea profilului social al actorilor implicati in astfel de situatii.
Studiul, cu dimensiuni cantitative si calitative deopotriva, a scos in evidenta un nivel ingrijorator al prezentei diferitelor comportamente asociate bullying-ului in scoli si arata nevoia unei schimbari de abordare a dinamicii relationale in contextul scolii.
Realitatea cifrelor:
- In mod repetat, in scoala, 3 din 10 copii sunt exclusi din grupul de colegi.
- 3 din 10 copii sunt amenintati cu bataia sau lovirea de catre colegi.
- 1 din 4 copii a fost umilit in fata colegilor.
Excluderea din grup, izolarea sociala, amenintarea cu violenta fizica si/sau umilirea, violenta fizica si distrugerea bunurilor personale, interdictia de a vorbi/interactiona cu un alt coleg, raspandirea de zvonuri cu caracter denigrator sunt comportamente specifice de bullying cu care copiii se intalnesc frecvent in mediul scolar.
Astfel, 2 din 10 copii au recunoscut ca au exclus in mod repetat colegi din grupul de egali, iar 3 din 10 au interzis altor copii sa se joace cu anumiti elevi din clasa. Procentul celor care spun ca au fost exclusi din grupul de egali este si mai ridicat. Astfel, 23% dintre copii au mentionat ca s-a intamplat sa fie amenintati cu excluderea din grup, 31% ca au fost exclusi si 39% ca un alt copil a cerut cuiva sa nu se joace sau sa nu vorbeasca cu ei.
37% dintre copiii participanti la chestionar au marturisit ca s-au raspandit zvonuri umilitoare si denigratoare in spatiul scolii despre ei. 84% dintre copii afirma ca au fost martorii unei situatii in care un copil ameninta un altul, 80% a uneia in care un copil este umilit de alt copil, iar 78% au asistat la situatii repetate in care un copil era imbrancit si lovit usor de catre alti copii.
- 73% dintre copii afirma ca au fost martorii unei situatii de bullying in mediul scolar.
Separand contextele specifice de aparitie a comportamentelor de bullying, 73% dintre copii afirma ca au fost martorii unor situatii de bullying in scoala in care invata, 58% au asistat la situatii de bullying in propria clasa, 46% in grupul de prieteni iar 69% in mediul online.
„Salvati Copiii atrage atentia ca, intr-o situatie de bullying, toti copiii sunt victime – si cel care sufera consecinta directa a agresiunii; si cel care este autorul comportamentului violent, pe care l-a invatat cu siguranta, fiind, la randul sau, martor sau victima intr-un alt context de viata; si cel care asista neputincios si invata ca scoala sau cartierul sunt campuri de lupta in care doar cei puternici supravietuiesc. Acest demers de investigatie devine cu atat mai important, cu cat, oferindu-ne dimensiunea si caracteristicile fenomenului de bullying in scoala romaneasca, ne permite accesul la cele mai importante date pentru a dezvolta strategii si programe de preventie si interventie care sa permita inca o data protectia copiilor impotriva oricarei forme de violenta si sa garanteze siguranta scolii si a comunitatii pentru copiii nostri“, afirma Gabriela Alexandrescu, Presedinte Executiv Salvati Copiii Romania.
Cercetarea calitativa a pus, de asemenea, in evidenta o serie de caracteristici nuantate ale fenomenului de bullying in scoala, cele mai importante fiind:
- Copiii diferiti devin tinte predilecte ale comportamentelor de bullying. Fie ca vorbim despre un aspect fizic diferit, comportamente/nevoi diferite de ale majoritatii (comportament timid, performanta academica, prezenta unei dizabilitati, a unui diagnostic psihiatric sau a cerintelor educationale speciale), statutul de nou venit in grup, apartenenta la un mediu socio-economic dezavantajat sau etnia, fiecare dintre aceste atribute creste riscurile ca un copil sa devina victima a bullying-ului.
- Cea mai frecventa reactie a copiilor martori ai bullying-ului nu este sa intervina, ci sa se uite. Agresiunea este considerata un spectacol menit sa distreze; atunci cand intervin, copiii sustin in cea mai mare masura agresorul.
- Exista situatii in care comportamentele de bullying sunt evaluate si sanctionate discriminatoriu. Bullying-ul provenind de la copiii cu rezultate bune la invatatura este uneori putin vizibil pentru adulti sau se sanctioneaza intr-o maniera mai blanda, in timp ce copiii cu rezultate scolare slabe sunt perceputi apriori ca fiind vinovati si responsabili de comportamentul violent. Sanctiunile scolare de tipul „scaderea notei la purtare”, „suspendarea” sau „mutarea la o alta clasa, in cadrul aceleiasi scoli sau la o alta scoala” sunt considerate de elevii de gimnaziu masuri eficiente pentru reducerea comportamentelor de bullying, in timp ce adolescentii sunt mai degraba pesimisti in legatura cu eficienta lor in raport cu reducerea fenomenului.
- Nici unul dintre copiii care a participat la interviurile de grup nu a stiut despre existenta unei comisii de combatere a violentei in scoala lor. Atunci cand sunt luate, masurile de combatere a violentei sunt legate de evenimente singulare deosebit de severe. Adultii sunt descrisi de catre copii, in general, ca fiind toleranti fata de formele psihologice si emotionale ale bullying-ului. Interventia clasica in bullying vine de obicei foarte tarziu, atunci cand conflictul escaladeaza si violenta a avut loc deja. Scolile nu au o abordare comuna in cazurile de bullying. Unii profesori sunt mai implicati in stoparea comportamentului violent, in timp ce altii raman pasivi. Unii copii au mentionat ca exista situatii in care profesorii incurajeza bullying-ul sau pe agresori, umilind in mod constant unii copii. Interventiile se concentreaza de obicei pe agresor si victima, dand putina importanta reactiei grupului de martori.
- In ceea ce priveste interventiile care provin de la parinti, impactul acestora poate varia: exista parinti care agraveaza relatia dintre copii (de exemplu, atunci cand parintii vin la scoala sa-si “apere” fiul/fiica cerand explicatii sau “disciplinand” copilul cu care fiul lor/fiica este in conflict) dar si parinti care, prin implicare, contribuie la reducerea violentei. Din perspectiva copiilor, insa, parintii au mai degraba un nivel scazut de constientizare cu privire la prezenta/dimensiunile/ implicatiile bullying-ului in viata scolara a copiilor.
- Abuzul fizic asupra copilului, in familia de provenienta, este asociat semnificativ cu comportamente de tip bullying.
Abuzul in familie implica atat perpetuarea de catre copil a comportamentelor abuzive, cat si „obisnuinta” cu statutul de victima. Analizand relatia dintre practicile parentale/diferitele forme de abuz in familia de provenienta, s-a observat o dubla asociere a abuzului in familie, atat cu statutul de agresor, cat si cu cel de victima. Copiii care afirma ca au fost loviti cu palma sau urecheati de parinti spun, intr-o masura semnificativ mai ridicata, ca au exclus din grup, au umilit sau agresat fizic un alt copil.
In acelasi timp, s-a remarcat o crestere semnificativa a situatiilor in care un copil devine victima a hartuirii repetate intre egali (excludere din grup, umilire sau violenta fizica) daca este victima unei forme de abuz in familia de provenienta. De asemenea, studiul a pus in evidenta faptul ca parintii care afirma ca au batut sau umilit/facut de rusine propriul copilul considera intr-o masura semnificativ mai ridicata atat ca acesta din urma poate umili sau agresa un alt copil, cat si ca acesta poate fi victima intr-o situatie de hartuire intre egali.
Despre Organizatia Salvati Copiii
Salvati Copiii Romania este o organizatie neguvernamentala, de utilitate publica, non-profit, care militeaza activ pentru drepturile si protectia copilului in Romania, din 1990, in acord cu prevederile Conventiei Natiunilor Unite cu privire la Drepturile Copilului. Programele Organizatiei sunt adresate tuturor copiilor, cu o atentie deosebita catre cei aflati in situatii dificile – copii din comunitati dezavantajate, copii victime ale violentei, exploatarii prin munca, traficului sau neglijarii, copii lipsiti de grija parinteasca in urma migratiei economice a acestora, copii refugiati etc. In cei 26 de ani de activitate, peste 1.340.000 de copii au fost implicati in campaniile si programele desfasurate de Organizatie. Salvati Copiii Romania este membru al Save the Children International, cea mai mare organizatie independenta din lume care promoveaza drepturile copilului si care cuprinde 29 de membri si desfasoara programe in peste 120 de tari.
Sursa: StiriONG