Din cele 10-12 milioane de persoane de etnie rroma care se estimeaza ca traiesc in Europa, un procent important fac obiectul prejudecatilor, intolerantei, discriminarii si excluziunii sociale in viata de zi cu zi. Acestia sunt marginalizati si traiesc in conditii socioeconomice foarte precare – lucru inacceptabil in Uniunea Europeana (UE) a inceputului de secol 21.
Strategia UE Europa 2020 pentru o noua cale spre crestere – o crestere inteligenta, durabila si favorabila incluziunii – exclude marginalizarea persistenta, atat economica, cat si sociala, a acestei minoritati care este cea mai numeroasa din Europa. Se impun actiuni ferme, desfasurate intr-un dialog activ cu comunitatea persoanelor de etnie rroma, atat la nivel national, cat si la nivelul UE. Cu toate ca responsabilitatea principala pentru aceste actiuni revine autoritatilor publice, aceasta constituie in continuare o provocare, dat fiind ca integrarea sociala si economica a persoanelor de etnie rroma este un proces dual, care presupune o schimbare in mentalitatea majoritatii oamenilor, dar si in mentalitatea membrilor comunitatii persoanelor de etnie rroma.
Mai intai de toate, statele membre trebuie sa se asigure ca persoanele de etnie rroma nu fac obiectul discriminarii si ca sunt tratati ca oricare alti cetateni ai UE, beneficiind de acces egal la toate drepturile fundamentale astfel cum sunt consacrate in Carta Drepturilor Fundamentale a UE. In plus, trebuie luate masuri pentru a opri ciclul vicios al transmiterii saraciei de la o generatie la alta. In multe state membre, persoanele de etnie rroma reprezinta un procent important si in crestere din populatia de varsta scolara si, prin urmare, din masa fortei de munca viitoare. Populatia roma este tanara: 35,7 % dintre persoanele de etnie rroma au mai putin de 15 ani, comparativ cu 15,7 % din populatia totala a UE. Varsta medie a persoanelor de etnie rroma este de 25 de ani, fata de 40 in UE. Marea majoritate a persoanelor de etnie rroma de varsta activa nu au educatia necesara pentru a-si gasi un loc de munca bun. Este, prin urmare, esential sa se investeasca in educatia copiilor romi, pentru a le permite mai tarziu sa intre cu succes pe piata fortei de munca. In statele membre cu o populatie de etnie rroma importanta, acest lucru are deja un impact economic. Conform estimarilor, in Bulgaria, aproximativ 23 % dintre persoanele nou-intrate pe piata fortei de munca sunt persoane de etnie rroma, in Romania procentul fiind de aproximativ 21 %.
Integrarea persoanelor de etnie rroma nu numai ca va genera beneficii sociale, ci se va materializa si in avantaje economice atat pentru persoanele de etnie rroma, cat si pentru comunitatile din care fac parte. De exemplu, conform unui studiu recent realizat de Banca Mondiala, integrarea completa a persoanelor de etnie rroma pe piata muncii ar putea genera beneficii economice estimate la aproximativ 0,5 miliarde € anual in cazul anumitor tari. Participarea unui numar mai mare de persoane de etnie rroma pe piata muncii ar imbunatati productivitatea economica, ar reduce cheltuielile de asistenta sociala ale guvernelor si ar creste valoarea fondurilor provenite din impozitarea veniturilor. Conform aceluiasi studiu realizat de Banca Mondiala, beneficiile fiscale ale integrarii persoanelor de etnie rroma pe piata muncii sunt estimate la aproximativ 175 de milioane € anual pe tara. Toate aceste consecinte economice si financiare importante care ar decurge din integrarea persoanelor de etnie rroma ar putea, la randul lor, sa favorizeze o mai mare deschidere a publicului larg fata de comunitatea persoanelor de etnie rroma, contribuind, astfel, la integrarea fara probleme a acestora in comunitatile din care fac parte.
Integrarea economica a persoanelor de etnie rroma va contribui, de asemenea, la coeziunea sociala, va imbunatati respectul pentru drepturile fundamentale, inclusiv pentru drepturile persoanelor care apartin minoritatilor, si va combate discriminarea pe considerente de rasa, culoare, origine etnica, sociala sau apartenenta la o minoritate.